Test

Libertatea noastra in raport cu cea a Hertei Muller

In aceasta democratie mascata noi nu avem libertate absoluta dar nici nu cred ca ar trebui sa o avem. Sustin aceasta parere deoarece am observat ca oamenii sunt extrem de schimbatori, nu sunt aceeasi oameni cu care te-ai intalnit sau vorbit acum zece ani in urma. Ceea ce ii determina sa-si schimbe gandirea si modul de viata sunt niste factori externi care pun stapanire pe firea umana. Si aceasta sunt: statutul social, puterea, banii si functia. Acesta flexibilizare este specifica noua, este un fel de adaptare a noului care apare in viata noastra si cred ca aceasta caracteristica este benefica. Omul este ca o bucata de huma care se poate modela usor dupa situatie, din acest motiv trebuie sa existe niste piloni stabili si verticali pe care sa se muleze aceasta huma cat mai ascendent posibil. Ascendentul nu trebuie de vazuta ca o cursa de cai, sau ca o proba unde daca ajungi primul este cel mai tare, ci mai degraba ca un soi de norme de convetuire, o libertate constienta. Acesti piloni dupa parerea mea sunt credinta, normele morale, reguli impuse de societate care o numim constitutie, si altele.
Trebuie sa existe o putere, o conducere, care sa nu aiba vrea-un interes ca sa echilibreze acest balans, dar trebuie sa fim totodata constineti de faptul ca acea putere tot de oameni este condusa si aici este defapt problema care o vad. Acei oameni ar trebui sa fie o elita a societatii care gandesc legile si le aplica, nu trebuie sa aiba vre-un interes personal, ci sa gandeasca numai in folosul comunitatii deoarece intreaga societate este in mainele lor si sunt responsabili pentru asta. Aici trebuie sa tina cont de gradul de libertate pe care ar trebui sa il aiba fiecare cetatean, cu cat ii oferi mai multa libertate unui individ cu atat riscul este mai mare sa faca anumite nelegiuiri, daca ii restrangi prea mult libertatea la fel este rau deoarece oamenii nu sunt animale care sar lasa domesticete, sar simti incatusati, echilibrul este cheia succesului in acest sens. Iar procentajul de libertate trebuie sa predomine in defavoarea obligatiunilor si restrictiilor. Ei bine acuma am putea spune ca fiecare persoana este diferita si ar trebui sa adaptam pentru fiecare gradul de libertate, din pacate nu putem face acest lucru la o masa atat de mare de oameni. Plus la asta un lucru caracteristic societatii este faptul ca au norme si legi comune, spatii si institutii comune care unesc cetatenii si nu incearca sa ii diferentiaze prea mult sau disperseaze. Noi din start, de la nastere suntem diferiti si modul de gandire ne diferentiaza mult unul de altul, cu cat inaintam in varsta cu atat se accentueaza acest aspect, dar ca sa avem ceva in comun unii cu altii trebuie sa avem astfel de lucruri sau locuri comune cum ar fi institutiile de invatamant, locurile de munca, spatiile publice, biserica, s.a.m.d. Un oarecare om daca ar trai de la nastere in pustietate, separat de restul societatii, el ar deveni un ciudat sau cum vreti voi sa il numiti, deoarece ar creste dupa alte valori decat cele ale masei mari de oameni si nu sar mai intelege, ba mai mult ar fi respins.
Ceea ce o facut comunismul in Romania a fost din ceea ce am citit si auzit eu, o dictatura totalitara. Oamenii erau constransi, manipulati, condusi efectiv ca niste oi de un grup de ciobani fara a avea o opinie, frica le era bine implantata pana in maduva oaselor. Toata lumea era la fel, era o uniformizarea totala a populatiei si a culturii. Patura sociala de mijloc era masa cea mai mare, lucru dealtfel de preferat in toate tarile, dar tot calvarul incepe cand mintile mai luminate, elita societaii intelectuale si aristocratia, oamenii bogati ai societatii trebuiau sa ajunga la acelasi nivel cu majoritatea populatiei. E greu de imaginat cum poti sa seceri pur si simplu toate varfurile societatii din diverse domenii, e o crima care are repercursiuni ireversibile. Atunci cand sunt niste oameni foarte destepti intr-un domeniu, restul oamenilor care activeaza in respectiva ramura au tendinta sa ajunga la acel nivel, ii motiveaza astfel de exemple si chiar ei tind sa atraga pe altii la acelasi nivel pentru a putea conversa si impartasi experiente. Astfel oamenii se dezvolta, cresc si se educa unul pe altul, creste nivelul cultural si economic al colectivului si tarii, asa se ajunge la progres.
Motivul acestui text este o persona care a plecat cu axil politic din Romania in Germania in perioada comunista. Este o doamna care face parte din acea elita a unei ramuri culturale foarte neagreate in acea vreme, numele ei este Herta Muller, scriitoare  de proza si poezie. Ea o avut curajul sa spuna ceea ce gandea intr-o perioada in care tu nu trebuia sa gandesti, sau chiar daca gandeai nu aveai voie sa spui. Un curaj deosebit o avut acesta doamna care traieste de mai bine de 20 de ani in Germania. Ea are o activitate extrem de activa in domeniul literaturii scriind cariti despre viata ei, un fel de memorialistica dar scrisa intr-un mod aparte si traduse in diverse tari ale lumii. Ceea ce o facut-o pe ea sa fie in centrul atentiei in ultima perioada a fost succesul deosebit in domeniul literaturii, fiind castigatoarea premiului Nobel in anul 2007. Un astfel de premiu este ravnit de multi oamnei talentati care poate il si merita, dar Herta Muller pe langa toate aceste calitati a unui bun prozator si poet este cu siguranta un model de urmat prin vitejia de care a dat dovada intr-o perioada in care o astfel de atitudine se pedepsea cu moartea. Este un exemplu pentru toata omenirea prin spiritul critic de care a dat dovada indiferent de ce sar intampla cu viata ei.

Astazi traim vremuri mai bune, avem mai multa libertate, defapt ii o libertate controlata prin diverse metode ca sa nu iasa de sub control. Totul este controlat, nimic nu este lasat intamplator. Traim in democratie, cel putin asa credem.

Niciun comentariu: